Ica Mamica

A inceput Euro 2008.HAI ROMANIA! Bafta baietilor nostri!

In ziua de Florii am primit un telefon de felicitare de la o Doamna pe care am cunoscut-o in 1971.Eu eram internata in spital(aveam hepatita),Doamna avea baietelul,de numai 4 anisori,internat cu aceeasi boala. Spitalul nu avea si o sectie”contagioase” pt copii asa ca a venit in salon o asistenta cu un prichindel de manuta si a intrebat cine vrea sa-l ia in pat. M-am oferit imediat. De-atunci, timp de doua saptamani am fost “tanti Ica pt. Cristi(asa il cheama pe baiat) si am vazut, doar, ce-nseamna sa fi mama (aveam doar 18 ani si…ceva). Am vazut pe chipul Doamnei toata bunatatea unei mame cand venea la spital sa ne-aduca mancare, ii citeam in suflet toata ingrijorarea cand ma intreba daca mai plange Cristi. Nu mai plangea pt ca “tanti Ica imi deseneaza,imi da sa mananc,imi spune povesti….” si toate cate mai facea tanti Ica:)). Cand am iesit din spital imi spune Doamna: “Viorica, niciodata n-am sa-ti pot multumi pt. ce-ai facut tu pt. Cristi”:-0. N-am facut nimic deosebit; am avut grija de el pt. ca-mi plac copiii si mi-a placut Cristi de cum l-am vazut: cu pistruii lui si cu un nasuc in vant. Bineinteles ca, la iesirea din spital, au urmat vizite la Cristi acasa si asa s-a nascut prietenia dintre mine si aceasta Doamna. De atunci si pana in ziua de azi am pastrat legatura prin vizite, telefoane. Cristi are acum o fetita care e olimpica la  limba romana…. Au trecut anii si s-au intamplat multe in vietile noastre…. La un moment dat Doamna a trecut prin momente grele, f grele : un cancer de san. Am fost prima care a aflat despre cumplita ei boala. Am trecut s-o vad (era asistenta la un cabinet stomatologic). M-a chemat intr-o incapere unde eram singure; a inceput sa planga si mi-a aratat nodulul cu pricina:(. Ma gandeam, atunci: doamne, cum e posibil ca o femeie asa frumoasa, cu un suflet de o noblete pe care rar o gasim la semenii nostrii, o mama exceptionala, cum e posibil, ziceam,sa treaca prin asa ceva??? A  urmat operatia,cu extirparea sanului:D,… cumplit; nu mai am cuvinte sa exprim ce simteam cand am vazut-o dupa aceea… Ce sa va spun? A ramas aceeasi Doamna pe care o cunoscusem cu ani in urma. Vedeam cum inceraca, cu incapatanare, sa treaca peste clipele alea cu demnitate. Pt. mine aceasta Doamna a fost si ramane unul dintre oamenii pe care , daca-i cunosti , insemna ca ti s-a oferit un adevarat privilegiu. N-a uitat nici acum, dupa atatia ani, ca eu am fost”mama”lui Cristi, pt. cateva zile (atunci in spital):)N-a uitat niciodata sa ma sune , cu ocazia tuturor sarbatorilor, sa-mi spuna cuvinte de bine. Intotdeauna, prima intrebare e: ce fac copiii?….Acum, cand mi-a dat telefonul de Florii, m-a facut sa ma gandesc, iar, ce-am facut asa de extraordinar sa merit pritenia acestei Doamne??!!! Am facut un gest mic: am fost”tanti Ica” pt. copilul ei…. Ei si? Poate am facut “fapte”mai deosebite pt. altii si au uitat repede. Nu ca am avea nevoie de recompense, de orice natura ar fi ele, cand facem gesturi frumoase fata de semenii nostri. Aici cred ca e vorba de nobletea  sufletului acestei Doamne, nu de fapta  mea. Cam atat, si-asa am scris prea mult…Hai sa ne-amintim de prietenii adevarati! Toata stima mea , Doamna ! Sa va dea D-zeu tot ce e bun in lumea asta, asa, dupa sufletul dumneavoastra!

    Am vazut pe “Descopera.ro” si mi-a placut;Voi ce ziceti?Filmuletul imi aduce aminte de “maimutzik”mea:)))aaaaaa,sa nu uit o mmentiune:Cre.e in zodia maimutei(zodiacul chinezesc)

…si nu invers(banal)dar asta e parerea mea.

Inainte de a incepe comentariul, doua precizari: sunt in zodia fecioarei=critica si am 56 de ani asa ca…nu sunt de acord cu formularea “filme care mi-au SCHIMBAT viata. Da am vazut filme care m-au facut sa ma GANDESC mai mult la anumite momente traite de mine; ex: “4,3,2″-Cr.Mungiu; “Love story”- aproape de povestea mea de dragoste din liceu si ar mai fi dar nu vreau sa plictisesc eventualii cititori:)))                                                         

Ca titlul, cred eu, e adevarat, hai sa ne gandim: un copil bolnav - ne schimba viata? Sigur asa e. Cancerul – ne schimba viata nu numai noua ci si celor din jur, celor dragi (ne pierd, ii pierdem…)  Si hai sa dau si un exemplu care ne poate schimba viata si in bine si in rau: casatoria. Cred ca trebuie sa ma opresc aici, acum. Daca vor aparea comentarii…. mai comentam…. Vezi, kmi, de-aia spun ca “Viata bate filmul… “Sper ca nu am suparat pe cineva, pe cei care au comentat pe blogul tau, ca nu am aceleasi pareri.

“La Traviata”,”Nessum Dorma” adica, Verdi si Puccini interpretati de Costel Costel din Romania. Costel, zidarul, crescatorul de vite, tatal a patru copii,Costel care a adunat romanii din Spania si din toata lumea. Impresionant..ce sa zic?! Chiar ca se ridica parul pe tine …. Am avut o seara frumoasa .  Vezi mami? Am reusit!yeeee!!! )))

Am vazut,in reluare,pe “Eurosport”patinaj artistic:Ice Gala— Davos.

Simt ca-mi iese inima din piept; nu mai am superlative; splendid, extraordinar,….. sunt cuvinte banale ca sa-mi pot exprima trairile.

Stephane Lambiel- pe muzica pt filmul”Romeo si Julieta”; Aliona Savchenco & RobinSzolkowy-The mission; SuryaBonaly….ce au acesti oameni ca te pot duce la ceruri cand ii vezi dansand?! Ma tot gandesc de ce n-am avut bani sa-mi pot duce copiii, cand erau mici, sa incerce , macar, senzatia asta de plutire pe gheata, pe muzica asta dumnezeiasca….sic. Stiti, imi e greu sa ma obisnuiesc cu gandul ca fata mea e plecata asa departe, dar cand ma gandesc ce oportunitati vor avea copiii ei, atunci….parca imi e mai usor…..asa sa fie?!!!

Ma intorc, iar, cu gandul la spectacolul pe care l-am vazut in seara asta si care mi-a mai incalzit sufletul, am devenit mai romantica, …e voie la varsta mea?:)